ONLY GREAT STARS CAN BE SEEN BY FALLING'

Michael Jackson a murit.Vestea m-a izbit in aceasta dimineata ca un bolovan in ceafa.Stiam din presa ca starea lui de sanatate este precara dar nu ma asteptam sa piarda lupta...

Acest post este pentru toti cei care au crescut cu muzica lui cat si pentru cei care,macar o singura data,au auzit de numele lui.

Pentru prima data,nu-mi gasesc cuvintele...nu pot sa le mai imbrac.Imi pare rau,atat de rau.

Vorbeam cu prietena mea din copilarie si asa cum spunea si ea "Copilaria noastra a fost Michael"...cuvintele perfecte pentru tot ce a insemnat pentru noi si alte zeci de milioane de oameni.M-am nascut cu muzica lui si am strans de-a lungul adolescentei unele dintre cele mai frumoase amintiri...prima invitatie la dans.

Am senzatia ca e o gluma,astept sa anunte cineva ca e 1 Aprilie.Trupa Taxi spunea ca "stelele care cad,nu pier"...dar lasa un gol pe cer,un gol imens si mai mult intuneric.

O scurta vacanta

  Am lipsit pentru cate va zile din Bucuresti si nimic nu ma putea bucura mai tare decat aerul curat de munte.Am mers in vizita la parintii celui mai bun prieten al iubitului meu.Ne-am relaxat,ne-am bronzat...si am mancat cat pentru o intreaga saptamana.Am reusit in schimb sa vizitam orasul si sa facem cateva poze.Nu ai idee cat de tare ma pot bucura de vara,chiar daca lesin de cald...A fost o iarna mult prea lunga si geroasa.

Iti doresc sa te bucuri de fiecare zi de vara si sa te distrezi dupa bunul plac...noi stim sigur ca o sa savuram soarele din plin.Va pup si pe curand.

Prezentare Galina

  Joia trecuta am avut prezentare semnata Galina,in clubul Cuando.A fost o seara amuzanta si plina de surprize.Mi-am revazut doua dintre fostele colege de trupa si pe prietena mea Claudia.Am depanat amintiri,am ras si ne-am bucurat ca ne-am intalnit dupa atata timp.

O sa va spun un secret inainte de a afla din presa...eu si Claudia Patrascanu,va pregatim o surpriza si speram din tot sufletul sa va placa.

Multumesc revistei Click! pentru articolul foarte frumos si tuturor ziarelor pentru pozele si cuvintele dulci si nu in ultimul rand prietenei mele Una Maria pentru rabdare si intelegere.(stie ea de ce).

La Multi Ani...

   In copilarie erau cateva zile ale anului pe care le asteptam cu nerabdare; ziua mea, care dupa mine si fiecare copil, trebuia sa fie zilnic, Pastele, Mos Nicolae, Craciunul si evident, Ziua Copilului.Cu siguranta cadourile pe care le primeam, faceau aceste zile magnifice, desi, sincera sa fiu, am fost un copil rasfatat si erau foarte rare zilele in care sa nu primesc ceva, orice, chiar si cate o palmuta dupa fund (nu am spus niciodata ca eram foarte cuminte).Familia imi pusese si o porecla, Mougli, datorita "abilitatilor" de a ma cocota prin copaci si pe mobila din casa, spre disperarea parintilor mei.

 1 Iunie, era de departe cea mai frumoasa zi, pentru ca ma lua mereu pe neasteptate.Fiind vara, eram mereu ocupata cu julirea genunchilor, facutul tortului din nisip si noroi, organizarea "concertelor" din scara blocului si uitam de ziua copilului. Astfel, dimineata devenea la fel de palpitanta ca cea a primei ninsori...Pe masa din sufragerie, erau asezate ca la o prezentare, cutiute colorate cu fundite, pe care le desfaceam in graba, aruncand bucatele mici de hartie prin toata casa.Nu conta cadoul in sine ci "emotia descoperirii".Imi aduc aminte ca printre jucariile preferate, erau o broscuta verde din metal si un motociclist din acelasi material, cu o cheita laterala, de care invarteai si activai saritul sau mersul jucariei.Poate iti aduci aminte de ele, daca esti de varsta mea sau mai mare, pentru ca pe vremea lui "Ceasca" erau cateva jucarii standard.

Majoritatea jucariilor le primeam de afara, pentru ca ale noastre erau intr-adevar urate...dar acum imi e tare dor de ele...

In programul zilei era si intinsul unei paturi, in spatele blocului, unde gazdele principale erau toate jucariile noi, cele vechi si cam toate prietenele mele.Ajungem in casa cu foarte putine dintre jucariile pe care le "scoteam la plimbare", pentru ca le faceam cadou."Dar din dar se face", corect? Pasiunea mea erau jucariile din plus, nu papusile.Saracutele sufereau tare mult in mainile mele, ba erau tunse, ori pictate cu pixul pe fata, degetele roase (de mine,nu de catel)...seara insa, le asezam in patul meu, le inveleam iar la pupicul de "noapte buna" pe care il primeam de la parintii mei inainte de culcare, trebuia neaparat sa fie si ele pupate.Imagineaza-ti doi oameni in toata firea, pupand in jur de zece papusi "Chucky" in fiecare seara.Mama se inspaimanta si acum cand isi aduce aminte...

 Ziua asta a ramas la fel de frumoasa ca si in anii trecuti, o zi cu soare si cu multa iubire dar din pacate imi aduce si o durere cumplita pentru ca cineva trebuia sa-si serbeze in fiecare an ziua de nastere...insa cine stie, poate ingerii ii canta "La multi ani".

Poate au trecut anii copilariei si simti asta in fiecare zi dar iti doresc sa te simti copil, macar azi si sa te bucuri cu acelasi entuziasm de tot ce te face sa zambesti.

La multi ani si sa ai o zi de copil, cu zane, printi, si magie!